Evaluarea Națională

Funcții definite pe mulțimi finite; graficul unei funcții

Noțiunea de funcție

Fie AA și BB două mulțimi nevide. O funcție definită pe AA cu valori în BB este o regulă (lege de corespondență) prin care fiecărui element xAx \in A i se asociază un singur element din BB. Scriem f:ABf : A \to B.

  • Mulțimea AA se numește domeniul de definiție al funcției;
  • Mulțimea BB se numește codomeniul funcției;
  • Elementul asociat lui xx se notează f(x)f(x) și se numește imaginea lui xx prin ff (sau valoarea funcției în xx).

Condiția esențială este: fiecărui xx din domeniu îi corespunde exact o valoare f(x)f(x). Dacă un element din AA nu are imagine, sau are două imagini diferite, corespondența nu este funcție.

Moduri de a defini o funcție

O funcție pe o mulțime finită poate fi dată în trei feluri echivalente:

1. Printr-o diagramă (cu săgeți). Elementele lui AA și BB se scriu în două „ovale”, iar săgețile arată corespondența. Este funcție dacă din fiecare element al lui AA pleacă exact o săgeată.

2. Printr-un tabel de valori. Pe primul rând se trec elementele domeniului, iar pe al doilea imaginile lor:

xx112233
f(x)f(x)44771010

3. Printr-o formulă. De exemplu f:{1,2,3}Rf : \{1, 2, 3\} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+1f(x) = 3x + 1. Calculăm imaginile înlocuind: f(1)=31+1=4f(1) = 3 \cdot 1 + 1 = 4, f(2)=7f(2) = 7, f(3)=10f(3) = 10 (aceleași valori ca în tabelul de mai sus).

Graficul unei funcții

Graficul funcției f:ABf : A \to B este mulțimea perechilor ordonate (x,f(x))(x, f(x)), cu xx parcurgând domeniul: Gf={(x,f(x))xA}.G_f = \{(x, f(x)) \mid x \in A\}. Aceste perechi sunt coordonatele unor puncte în sistemul de axe xOyxOy. Pentru o funcție definită pe o mulțime finită, graficul este o mulțime finită de puncte (nu o linie continuă). De exemplu, pentru funcția din tabel, graficul este format din punctele (1,4)(1, 4), (2,7)(2, 7) și (3,10)(3, 10).

Un punct P(x0,y0)P(x_0, y_0) aparține graficului dacă y0=f(x0)y_0 = f(x_0), adică dacă coordonatele lui verifică legea funcției. De exemplu, punctul (2,7)(2, 7) aparține graficului lui f(x)=3x+1f(x) = 3x + 1, deoarece f(2)=7f(2) = 7; în schimb (2,5)(2, 5) nu aparține, pentru că f(2)=75f(2) = 7 \ne 5.

Citirea informațiilor de pe grafic

Dintr-un grafic putem citi direct valorile funcției: pentru a afla f(a)f(a), găsim punctul de abscisă aa și îi citim ordonata. Invers, pentru a afla pentru ce valoare a lui xx avem f(x)=bf(x) = b, căutăm punctul de ordonată bb și îi citim abscisa.

Formule

  • Funcție: f:AB,xf(x)f : A \to B,\quad x \mapsto f(x)

  • Graficul funcției: Gf={(x,f(x))xA}G_f = \{(x, f(x)) \mid x \in A\}

  • Apartenența unui punct la grafic: P(x0,y0)Gf    y0=f(x0)P(x_0, y_0) \in G_f \iff y_0 = f(x_0)

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Se consideră funcția f:{1,0,2}Rf : \{-1, 0, 2\} \to \mathbb{R}, f(x)=2x3f(x) = 2x - 3. Alcătuiți tabelul de valori și scrieți graficul funcției.

Calculăm imaginea fiecărui element din domeniu: f(1)=2(1)3=23=5,f(-1) = 2 \cdot (-1) - 3 = -2 - 3 = -5, f(0)=203=3,f(0) = 2 \cdot 0 - 3 = -3, f(2)=223=43=1.f(2) = 2 \cdot 2 - 3 = 4 - 3 = 1. Tabelul de valori:

xx1-10022
f(x)f(x)5-53-311

Graficul este mulțimea punctelor: Gf={(1,5), (0,3), (2,1)}.G_f = \{(-1, -5),\ (0, -3),\ (2, 1)\}.

Exemplul 2

Fie funcția f:{0,1,2,3}Rf : \{0, 1, 2, 3\} \to \mathbb{R}, f(x)=x21f(x) = x^2 - 1. Verificați dacă punctele A(2,3)A(2, 3) și B(3,7)B(3, 7) aparțin graficului funcției.

Un punct (x0,y0)(x_0, y_0) aparține graficului dacă y0=f(x0)y_0 = f(x_0).

Pentru A(2,3)A(2, 3): calculăm f(2)=221=41=3f(2) = 2^2 - 1 = 4 - 1 = 3. Deoarece 3=33 = 3, punctul AA aparține graficului.

Pentru B(3,7)B(3, 7): calculăm f(3)=321=91=8f(3) = 3^2 - 1 = 9 - 1 = 8. Deoarece 878 \ne 7, punctul BB nu aparține graficului.

Greșeli frecvente

  • Considerarea drept funcție a unei corespondențe în care un element din domeniu are două imagini (două săgeți) sau nicio imagine. Fiecare $x$ din domeniu trebuie să aibă exact o valoare $f(x)$.
  • Confuzia dintre domeniu și codomeniu, respectiv dintre $x$ (argument) și $f(x)$ (valoare). În perechea $(x, f(x))$, prima coordonată este argumentul, a doua este valoarea.
  • Reprezentarea graficului unei funcții definite pe o mulțime finită printr-o linie continuă. Graficul este format doar din punctele izolate $(x, f(x))$.
  • La verificarea apartenenței unui punct la grafic se compară greșit coordonatele: se calculează $f(x_0)$ și se compară cu $y_0$, nu cu $x_0$.

Pe scurt

  • O funcție f:ABf : A \to B asociază fiecărui xAx \in A (domeniu) exact o valoare f(x)Bf(x) \in B (codomeniu).
  • Se poate defini prin diagramă, tabel de valori sau formulă — moduri echivalente.
  • Graficul este mulțimea punctelor (x,f(x))(x, f(x)); pe mulțime finită, graficul este o mulțime finită de puncte.
  • P(x0,y0)P(x_0, y_0) aparține graficului     f(x0)=y0\iff f(x_0) = y_0.
  • Dintr-un grafic se citește f(a)f(a) ca ordonata punctului de abscisă aa.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.