Șirul de rapoarte egale. Mărimi proporționale. Regula de trei simplă
Șirul de rapoarte egale
Când avem mai mult de două rapoarte egale, , spunem că formează un șir de rapoarte egale. Proprietatea de bază este:
adică suma numărătorilor împărțită la suma numitorilor dă tot valoarea comună . Această proprietate se folosește foarte des pentru a împărți un număr în părți proporționale cu niște numere date: dacă trebuie împărțit în părți direct proporționale cu , notăm fiecare parte și, cum , rezultă .
Mărimi direct proporționale
Două mărimi variabile și sunt direct proporționale dacă raportul valorilor corespunzătoare este constant: (echivalent, ). Practic, dacă crește de un anumit număr de ori, crește de același număr de ori (și la fel la scădere). Exemple: cantitatea de marfă și prețul plătit (la preț unitar fix); distanța parcursă și timpul, la viteză constantă.
Mărimi invers proporționale
Două mărimi și sunt invers proporționale dacă produsul valorilor corespunzătoare este constant: . Dacă crește de un anumit număr de ori, scade de același număr de ori. Exemple: numărul de muncitori și numărul de zile necesare pentru a termina o lucrare (la ritm constant de lucru); viteza și timpul necesar pentru a parcurge o distanță fixă.
Regula de trei simplă
Este metoda practică de rezolvare a problemelor cu două mărimi proporționale, atunci când se cunosc trei valori și trebuie aflată a patra.
- Pentru mărimi direct proporționale: se scrie proporția și se află necunoscuta cu proprietatea fundamentală.
- Pentru mărimi invers proporționale: se scrie egalitatea produselor , sau echivalent proporția (rapoartele se „inversează”).
Pasul esențial, înainte de a scrie orice proporție, este să stabilim corect tipul de proporționalitate: ne întrebăm dacă, atunci când o mărime crește, cealaltă crește (direct) sau scade (invers), în contextul concret al problemei.
Formule
Șir de rapoarte egale:
Mărimi direct proporționale:
Mărimi invers proporționale:
Regula de trei simplă (invers proporțional):
Exemple rezolvate
Exemplul 1
Împărțiți numărul în trei părți direct proporționale cu .
Notăm părțile , , . Din obținem , deci , adică . Rezultă , , . Verificare: .
Exemplul 2
kg de mere costă lei. Câți lei costă kg de mere?
Cantitatea și prețul sunt mărimi direct proporționale (la preț unitar fix). Scriem proporția , de unde , deci lei.
Exemplul 3
muncitori termină o lucrare în zile, lucrând în același ritm. În câte zile ar termina aceeași lucrare muncitori?
Numărul de muncitori și numărul de zile sunt mărimi invers proporționale (mai mulți muncitori termină lucrarea mai repede). Scriem , deci , de unde zile.
Greșeli frecvente
- Confuzia dintre direct și invers proporțional: se scrie o proporție „directă” pentru o situație în care, de fapt, o mărime crescând, cealaltă scade (sau invers), fără a analiza mai întâi contextul problemei.
- La regula de trei simplă pentru mărimi invers proporționale, se scrie greșit raportul (nu se „inversează” rapoartele), obținându-se o proporție de tip direct în loc de egalitatea produselor.
- La împărțirea proporțională a unui număr, se calculează greșit suma numerelor de proporționalitate (de exemplu se omite unul dintre termeni) sau nu se verifică la final că părțile obținute însumează exact numărul dat.
- Se aplică șirul de rapoarte egale pentru mărimi care nu sunt de fapt proporționale între ele, fără a verifica anterior că raportul este constant.
Pe scurt
- Șirul de rapoarte egale: — folosit la împărțirea proporțională a unui număr.
- Mărimi direct proporționale: raportul valorilor este constant (); crescând una, crește și cealaltă.
- Mărimi invers proporționale: produsul valorilor este constant (); crescând una, scade cealaltă.
- Regula de trei simplă: proporție directă sau egalitate de produse , în funcție de tipul de proporționalitate identificat în context.
Exersează această lecție →
Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.