Evaluarea Națională

Drepte perpendiculare în spațiu; dreapta perpendiculară pe plan; înălțimile corpurilor

Drepte perpendiculare în spațiu

Două drepte din spațiu sunt perpendiculare dacă unghiul dintre ele are 9090^\circ. Important: dreptele perpendiculare pot fi concurente, dar și necoplanare — unghiul dintre două drepte necoplanare se determină prin translatare (înlocuim o dreaptă cu o paralelă la ea care o întâlnește pe cealaltă). De exemplu, în cubul ABCDABCDABCDA'B'C'D', dreptele ABAB și CCCC' nu se ating, dar CCBBCC' \parallel BB' și ABBBAB \perp BB', deci ABCCAB \perp CC': sunt perpendiculare și necoplanare.

Dreapta perpendiculară pe plan

Definiție. O dreaptă dd este perpendiculară pe planul α\alpha (scriem dαd \perp \alpha) dacă este perpendiculară pe orice dreaptă conținută în α\alpha.

Nu putem verifica direct perpendicularitatea pe „orice dreaptă” — de aceea folosim:

Criteriul de perpendicularitate dreaptă–plan. Dacă dad \perp a și dbd \perp b, unde aa și bb sunt două drepte concurente conținute în planul α\alpha, atunci dαd \perp \alpha. Sunt suficiente două drepte, dar este obligatoriu ca ele să fie concurente: perpendicularitatea pe o singură dreaptă (sau pe două drepte paralele) din plan nu garantează nimic.

Consecința (proprietatea cea mai folosită). Dacă dαd \perp \alpha, atunci dd este perpendiculară pe orice dreaptă din α\alpha. Acesta este mecanismul standard de lucru: demonstrezi perpendicularitatea pe două drepte concurente și primești, gratuit, perpendicularitatea pe toate dreptele planului.

Alte proprietăți: printr-un punct dat trece o unică dreaptă perpendiculară pe un plan dat; punctul în care perpendiculara înțeapă planul se numește piciorul perpendicularei; distanța de la un punct la un plan este lungimea segmentului de perpendiculară dus din punct pe plan.

Exemplu fundamental (cubul). În cubul ABCDABCDABCDA'B'C'D': AAABAA' \perp AB (unghi al pătratului ABBAABB'A') și AAADAA' \perp AD (unghi al pătratului ADDAADD'A'); cum ABAD={A}AB \cap AD = \{A\} și AB,AD(ABCD)AB, AD \subset (ABCD), criteriul dă AA(ABCD)AA' \perp (ABCD). Prin consecință, AAAA' este perpendiculară și pe diagonalele ACAC și BDBD ale bazei — deși acest lucru „nu se vede” pe desen.

Înălțimile corpurilor

Prisma dreaptă (inclusiv paralelipipedul dreptunghic și cubul): muchiile laterale sunt perpendiculare pe planele bazelor (fiecare muchie laterală e perpendiculară pe două laturi concurente ale bazei). De aceea înălțimea prismei drepte este muchia laterală: h=AAh = AA'.

Piramida regulată VABCDVABCD (baza pătrat): înălțimea este VOVO, unde OO este centrul bazei (intersecția diagonalelor). Justificare: VA=VCVA = VC (muchii laterale congruente) și OO este mijlocul lui ACAC, deci mediana VOVO a triunghiului isoscel VACVAC este și înălțime: VOACVO \perp AC; analog VOBDVO \perp BD; cum ACBD={O}AC \cap BD = \{O\} și ambele sunt în planul bazei, rezultă VO(ABCD)VO \perp (ABCD). Din triunghiul dreptunghic VOAVOA: VA2=VO2+OA2VA^2 = VO^2 + OA^2, adică llat2=h2+R2l_{lat}^2 = h^2 + R^2, unde RR este raza cercului circumscris bazei. Analog, apotema piramidei: ap2=h2+ab2a_p^2 = h^2 + a_b^2.

Tetraedrul regulat cu muchia ll: piciorul înălțimii este centrul feței opuse, iar h=l63h = \dfrac{l\sqrt{6}}{3}.

Conul circular drept: înălțimea VOVO unește vârful cu centrul bazei și VOVO \perp planul bazei; între generatoare, înălțime și rază: G2=h2+R2G^2 = h^2 + R^2.

Cilindrul circular drept: generatoarele sunt perpendiculare pe planele bazelor, deci h=Gh = G (înălțimea este egală cu generatoarea).

Regula de aur la examen: la Subiectul III, nicio perpendicularitate nu se acceptă „din desen” — fiecare se demonstrează cu criteriul (două drepte concurente) sau se justifică din proprietățile corpului (muchie laterală de prismă dreaptă, înălțime de piramidă regulată etc.).

Formule

  • Criteriul de perpendicularitate dreaptă–plan: da, db, ab={P}, a,bα  dαd \perp a,\ d \perp b,\ a \cap b = \{P\},\ a, b \subset \alpha \ \Rightarrow\ d \perp \alpha

  • Consecința perpendicularității pe plan: dα, gα  dgd \perp \alpha,\ g \subset \alpha \ \Rightarrow\ d \perp g

  • Muchia laterală a piramidei regulate: llat2=h2+R2l_{lat}^2 = h^2 + R^2

  • Apotema piramidei regulate: ap2=h2+ab2a_p^2 = h^2 + a_b^2

  • Raza cercului circumscris pătratului de latură l: R=l22R = \frac{l\sqrt{2}}{2}

  • Raza cercului circumscris triunghiului echilateral de latură l: R=l33R = \frac{l\sqrt{3}}{3}

  • Raza cercului circumscris hexagonului regulat de latură l: R=lR = l

  • Înălțimea tetraedrului regulat cu muchia l: h=l63h = \frac{l\sqrt{6}}{3}

  • Diagonala feței cubului (muchia l): df=l2d_f = l\sqrt{2}

  • Diagonala cubului (muchia l): d=l3d = l\sqrt{3}

  • Relația generatoare–înălțime–rază în conul circular drept: G2=h2+R2G^2 = h^2 + R^2

  • Înălțimea cilindrului circular drept: h=Gh = G

Exemple rezolvate

Exemplul 1

În cubul ABCDABCDABCDA'B'C'D', demonstrați că AA(ABCD)AA' \perp (ABCD) și deduceți că AAACAA' \perp AC, unde ACAC este diagonala bazei.

Pasul 1 — perpendicularitatea pe două drepte concurente. Fața ABBAABB'A' este pătrat, deci AAABAA' \perp AB. Fața ADDAADD'A' este pătrat, deci AAADAA' \perp AD.

Pasul 2 — aplicarea criteriului. Dreptele ABAB și ADAD sunt concurente în AA și ambele sunt conținute în planul (ABCD)(ABCD). Din criteriul de perpendicularitate dreaptă–plan rezultă AA(ABCD).AA' \perp (ABCD).

Pasul 3 — consecința. Dreapta ACAC (diagonala bazei) este conținută în planul (ABCD)(ABCD). Cum AA(ABCD)AA' \perp (ABCD), dreapta AAAA' este perpendiculară pe orice dreaptă din acest plan, deci AAAC.AA' \perp AC.

Observație: unghiul drept dintre AAAA' și ACAC nu „se vede” în perspectivă pe desen — de aceea el trebuie demonstrat, nu citit de pe figură.

Exemplul 2

Piramida patrulateră regulată VABCDVABCD are baza pătratul ABCDABCD cu AB=8AB = 8 cm și muchia laterală VA=6VA = 6 cm. Notăm cu OO intersecția diagonalelor bazei. Demonstrați că VO(ABCD)VO \perp (ABCD) și calculați înălțimea piramidei.

Demonstrația perpendicularității. Piramida fiind regulată, muchiile laterale sunt congruente: VA=VB=VC=VD=6VA = VB = VC = VD = 6 cm.

  • În triunghiul VACVAC, avem VA=VCVA = VC, deci triunghiul este isoscel; OO este mijlocul diagonalei ACAC (diagonalele pătratului se înjumătățesc), deci VOVO este mediană în triunghiul isoscel VACVAC, prin urmare este și înălțime: VOACVO \perp AC.
  • Analog, în triunghiul isoscel VBDVBD (VB=VDVB = VD), OO este mijlocul lui BDBD, deci VOBDVO \perp BD.

Dreptele ACAC și BDBD sunt concurente în OO și ambele sunt conținute în planul (ABCD)(ABCD). Din criteriul de perpendicularitate dreaptă–plan: VO(ABCD),VO \perp (ABCD), deci VOVO este înălțimea piramidei.

Calculul înălțimii. Diagonala bazei: AC=AB2=82AC = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2} cm, deci AO=AC2=42AO = \dfrac{AC}{2} = 4\sqrt{2} cm.

Cum VO(ABCD)VO \perp (ABCD) și OA(ABCD)OA \subset (ABCD), avem VOOAVO \perp OA, deci triunghiul VOAVOA este dreptunghic în OO. Din teorema lui Pitagora: VO2=VA2AO2=62(42)2=3632=4,VO^2 = VA^2 - AO^2 = 6^2 - (4\sqrt{2})^2 = 36 - 32 = 4, deci VO=2VO = 2 cm.

Concluzie: înălțimea piramidei este h=VO=2h = VO = 2 cm.

Greșeli frecvente

  • A concluziona că o dreaptă este perpendiculară pe un plan pentru că este perpendiculară pe **o singură** dreaptă din plan. Corect: criteriul cere perpendicularitatea pe **două drepte concurente** din plan; perpendicularitatea pe o singură dreaptă (sau pe două drepte paralele între ele) nu este suficientă.
  • A folosi în spațiu regula din plan „două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele”. În spațiu este falsă: în cub, $AB \perp AA'$ și $AD \perp AA'$, dar $AB$ și $AD$ nu sunt paralele, ci concurente.
  • Confuzia dintre muchia laterală, apotemă și înălțime la piramida regulată: $VA$ (muchia laterală, spre un vârf al bazei), $VM$ (apotema, spre mijlocul unei laturi) și $VO$ (înălțimea, spre centrul bazei) sunt trei segmente diferite, cu lungimi diferite ($l_{lat}^2 = h^2 + R^2$, respectiv $a_p^2 = h^2 + a_b^2$). Analog, la con nu se confundă generatoarea $G$ cu înălțimea $h$ ($G^2 = h^2 + R^2$, deci $G > h$).
  • A afirma perpendicularitatea „pentru că așa arată desenul”. Pe un desen în perspectivă unghiurile drepte apar deformate; la Subiectul III, orice perpendicularitate nejustificată (prin criteriu sau prin proprietățile corpului) duce la pierderea punctelor.

Pe scurt

  • Drepte perpendiculare în spațiu: unghiul dintre ele este 9090^\circ; pot fi concurente sau necoplanare (ex.: ABCCAB \perp CC' în cub).
  • Criteriul dreaptă \perp plan: dad \perp a, dbd \perp b, cu a,ba, b concurente și conținute în α\alpha dα\Rightarrow d \perp \alpha. Două drepte, obligatoriu concurente!
  • Consecința: dαdd \perp \alpha \Rightarrow d este perpendiculară pe orice dreaptă din α\alpha — demonstrezi pe două, primești pe toate.
  • Înălțimile corpurilor: prisma dreaptă — muchia laterală (h=AAh = AA'); piramida regulată — VOVO, cu OO centrul bazei (llat2=h2+R2l_{lat}^2 = h^2 + R^2, ap2=h2+ab2a_p^2 = h^2 + a_b^2); conul drept — VOVO, cu G2=h2+R2G^2 = h^2 + R^2; cilindrul drept — generatoarea (h=Gh = G).
  • Distanța de la un punct la un plan = lungimea perpendicularei duse din punct pe plan.
  • La examen, perpendicularitatea se demonstrează (criteriul celor două drepte concurente), nu se citește de pe desen.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.