Evaluarea Națională

Mulțimi: descriere, relații, operații (reuniune, intersecție, diferență, cardinal)

O mulțime este o colecție bine definită de obiecte, numite elementele mulțimii. O mulțime poate fi descrisă în două moduri: prin enumerarea elementelor (de exemplu A={1,2,3,4}A = \{1, 2, 3, 4\}) sau printr-o proprietate caracteristică pe care o au toate elementele sale (de exemplu A={xNx<5}A = \{x \in \mathbb{N} \mid x < 5\}, adică „mulțimea numerelor naturale mai mici decât 5”).

Faptul că un obiect xx este element al unei mulțimi AA se notează xAx \in A („xx aparține lui AA”); dacă xx nu este element al lui AA, se notează xAx \notin A. Mulțimea care nu are niciun element se numește mulțime vidă și se notează \emptyset.

Dintre mulțimile numerice cunoscute se rețin: mulțimea numerelor naturale N={0,1,2,3,}\mathbb{N} = \{0,1,2,3,\ldots\}, mulțimea numerelor întregi Z\mathbb{Z}, mulțimea numerelor raționale Q\mathbb{Q} și mulțimea numerelor reale R\mathbb{R}, cu incluziunile NZQR\mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \subset \mathbb{Q} \subset \mathbb{R}. Există și mulțimi nenumerice, ale căror elemente nu sunt numere, de exemplu mulțimea literelor cuvântului „matematică” sau mulțimea zilelor săptămânii.

Relații între mulțimi. Spunem că mulțimea AA este inclusă în mulțimea BB (sau AA este submulțime a lui BB), notat ABA \subseteq B, dacă orice element al lui AA este și element al lui BB. Dacă, în plus, BB are cel puțin un element care nu aparține lui AA, incluziunea este strictă și se notează ABA \subset B. Două mulțimi sunt egale, A=BA = B, dacă au exact aceleași elemente, adică ABA \subseteq B și BAB \subseteq A. Mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi: A\emptyset \subseteq A, pentru orice mulțime AA.

Mulțimi finite și infinite. O mulțime este finită dacă are un număr finit de elemente distincte; numărul elementelor sale se numește cardinalul mulțimii și se notează A|A|. De exemplu, dacă A={2,4,6,8}A = \{2,4,6,8\}, atunci A=4|A| = 4. O mulțime care nu este finită se numește infinită; mulțimile N\mathbb{N}, Z\mathbb{Z}, Q\mathbb{Q}, R\mathbb{R} sunt infinite.

Operații cu mulțimi. Fiind date mulțimile AA și BB:

  • Reuniunea: AB={xxA sau xB}A \cup B = \{x \mid x \in A \text{ sau } x \in B\} — elementele care aparțin cel puțin uneia dintre mulțimi.
  • Intersecția: AB={xxA și xB}A \cap B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \in B\} — elementele comune. Dacă AB=A \cap B = \emptyset, mulțimile se numesc disjuncte.
  • Diferența: AB={xxA și xB}A \setminus B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \notin B\} — elementele lui AA care nu aparțin lui BB (nu este comutativă: în general ABBAA \setminus B \neq B \setminus A).

De exemplu, pentru A={1,2,3,4,5}A = \{1,2,3,4,5\} și B={3,4,5,6,7}B = \{3,4,5,6,7\}: AB={1,2,3,4,5,6,7}A \cup B = \{1,2,3,4,5,6,7\} (cardinal 7), AB={3,4,5}A \cap B = \{3,4,5\} (cardinal 3), AB={1,2}A \setminus B = \{1,2\}, iar BA={6,7}B \setminus A = \{6,7\}. Se observă și proprietatea utilă AB=A+BAB|A \cup B| = |A| + |B| - |A \cap B|, valabilă pentru orice mulțimi finite AA, BB.

Formule

  • Apartenența la o mulțime: xAx \in A

  • Incluziune: AB(xA, xB)A \subseteq B \Leftrightarrow (\forall x \in A,\ x \in B)

  • Egalitatea mulțimilor: A=BAB și BAA = B \Leftrightarrow A \subseteq B \text{ și } B \subseteq A

  • Reuniune: AB={xxA sau xB}A \cup B = \{x \mid x \in A \text{ sau } x \in B\}

  • Intersecție: AB={xxA și xB}A \cap B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \in B\}

  • Diferență: AB={xxA și xB}A \setminus B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \notin B\}

  • Cardinalul reuniunii: AB=A+BAB|A \cup B| = |A| + |B| - |A \cap B|

  • Incluziunile mulțimilor numerice: NZQR\mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \subset \mathbb{Q} \subset \mathbb{R}

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Se dau mulțimile A={xN2x8}A = \{x \in \mathbb{N} \mid 2 \le x \le 8\} și B={2,4,6,8,10,12}B = \{2,4,6,8,10,12\}. Determinați ABA \cup B, ABA \cap B, ABA \setminus B, BAB \setminus A și precizați cardinalul fiecărei mulțimi obținute.

Scriem mai întâi AA prin enumerare: A={2,3,4,5,6,7,8}A = \{2,3,4,5,6,7,8\}, deci A=7|A| = 7; de asemenea B=6|B| = 6.

AB={2,3,4,5,6,7,8,10,12}A \cup B = \{2,3,4,5,6,7,8,10,12\}, deci AB=9|A \cup B| = 9 (verificare: A+BAB=7+64=9|A|+|B|-|A\cap B| = 7+6-4 = 9 ✓).

AB={2,4,6,8}A \cap B = \{2,4,6,8\} (elementele comune celor două mulțimi), deci AB=4|A \cap B| = 4.

AB={3,5,7}A \setminus B = \{3,5,7\} (elementele lui AA care nu sunt în BB), deci AB=3|A \setminus B| = 3.

BA={10,12}B \setminus A = \{10,12\} (elementele lui BB care nu sunt în AA), deci BA=2|B \setminus A| = 2.

Se observă că ABBAA \setminus B \neq B \setminus A, ceea ce confirmă faptul că diferența mulțimilor nu este comutativă.

Exemplul 2

Se consideră mulțimile A={xZ3x<4}A = \{x \in \mathbb{Z} \mid -3 \le x < 4\} și B={3,2,1,0,1,2,3}B = \{-3,-2,-1,0,1,2,3\}. a) Scrieți mulțimea AA prin enumerarea elementelor. b) Verificați dacă A=BA = B. c) Calculați AN|A \cap \mathbb{N}|.

a) Din 3x<4-3 \le x < 4, cu xx număr întreg, obținem A={3,2,1,0,1,2,3}A = \{-3,-2,-1,0,1,2,3\} (valoarea 44 nu este inclusă, deoarece inegalitatea este strictă).

b) Comparând element cu element, AA și BB au exact aceleași elemente (3,2,1,0,1,2,3-3,-2,-1,0,1,2,3), deci ABA \subseteq B și BAB \subseteq A, prin urmare A=BA = B.

c) ANA \cap \mathbb{N} conține elementele lui AA care sunt și numere naturale (adică 0\ge 0): AN={0,1,2,3}A \cap \mathbb{N} = \{0,1,2,3\}, deci AN=4|A \cap \mathbb{N}| = 4.

Greșeli frecvente

  • Confuzia între $\in$ (relație element–mulțime) și $\subseteq$ (relație între mulțimi): se scrie greșit $2 \subseteq \{1,2,3\}$; corect este $2 \in \{1,2,3\}$, în timp ce $\{2\} \subseteq \{1,2,3\}$.
  • Se consideră greșit că $A \subset A$; de fapt orice mulțime este submulțime a ei însăși ($A \subseteq A$), dar nu este submulțime proprie (strictă) a ei însăși ($A \not\subset A$).
  • Se confundă $A \setminus B$ cu $B \setminus A$ — diferența mulțimilor NU este comutativă, cele două rezultate pot fi complet diferite.
  • Se consideră greșit că mulțimea vidă $\emptyset$ nu este submulțime a unei mulțimi date; de fapt $\emptyset \subseteq A$ pentru orice mulțime $A$, inclusiv pentru $A = \emptyset$.
  • La calculul cardinalului reuniunii se adună direct $|A| + |B|$, fără a scădea $|A \cap B|$, ceea ce duce la numărarea de două ori a elementelor comune.

Pe scurt

  • Mulțime = colecție de obiecte; se descrie prin enumerare sau printr-o proprietate caracteristică.
  • xAx \in A (apartenență) este diferit de ABA \subseteq B (incluziune); \emptyset este submulțime a oricărei mulțimi.
  • ABA \subseteq B (incluziune), ABA \subset B (incluziune strictă), A=BABA = B \Leftrightarrow A \subseteq B și BAB \subseteq A.
  • Cardinal A|A| = numărul elementelor unei mulțimi finite; N,Z,Q,R\mathbb{N}, \mathbb{Z}, \mathbb{Q}, \mathbb{R} sunt mulțimi infinite, cu NZQR\mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \subset \mathbb{Q} \subset \mathbb{R}.
  • ABA \cup B, ABA \cap B, ABA \setminus B — definiții; diferența nu este comutativă.
  • AB=A+BAB|A \cup B| = |A| + |B| - |A \cap B|.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.