Evaluarea Națională

Intervale numerice; intersecția și reuniunea intervalelor

Un interval este o submulțime specială a mulțimii numerelor reale R\mathbb{R}, formată din toate numerele reale cuprinse între două numere date aa și bb (cu aba \le b), numite capetele intervalului. După cum capetele sunt sau nu incluse, deosebim patru tipuri de intervale mărginite:

  • Interval închis: [a,b]={xRaxb}[a,b] = \{x \in \mathbb{R} \mid a \le x \le b\} — ambele capete sunt incluse; pe axă se marchează cu puncte pline în aa și bb.
  • Interval deschis: (a,b)={xRa<x<b}(a,b) = \{x \in \mathbb{R} \mid a < x < b\} — niciun capăt nu este inclus; pe axă se marchează cu puncte goale (cerculețe) în aa și bb.
  • Interval semideschis la dreapta: [a,b)={xRax<b}[a,b) = \{x \in \mathbb{R} \mid a \le x < b\}aa este inclus, bb nu.
  • Interval semideschis la stânga: (a,b]={xRa<xb}(a,b] = \{x \in \mathbb{R} \mid a < x \le b\}bb este inclus, aa nu.

Dacă a=ba = b, intervalul închis [a,a]={a}[a,a] = \{a\} conține un singur element, iar intervalele deschise sau semideschise cu a=ba = b sunt mulțimea vidă (de exemplu (a,a)=(a,a) = \emptyset).

Pe lângă intervalele mărginite, există și intervale nemărginite, care au drept capăt simbolurile -\infty sau ++\infty — acestea nu sunt numere reale, ci notează faptul că intervalul se prelungește la nesfârșit într-o direcție; capătul dinspre infinit este întotdeauna exclus (paranteză rotundă, niciodată paranteză dreaptă):

  • [a,+)={xRxa}[a, +\infty) = \{x \in \mathbb{R} \mid x \ge a\}
  • (a,+)={xRx>a}(a, +\infty) = \{x \in \mathbb{R} \mid x > a\}
  • (,a]={xRxa}(-\infty, a] = \{x \in \mathbb{R} \mid x \le a\}
  • (,a)={xRx<a}(-\infty, a) = \{x \in \mathbb{R} \mid x < a\}
  • (,+)=R(-\infty, +\infty) = \mathbb{R}

Intersecția și reuniunea intervalelor. Fiind mulțimi, intervalelor li se aplică operațiile de intersecție și reuniune. Intersecția a două intervale este porțiunea comună; ea poate fi un interval sau mulțimea vidă, dacă intervalele nu se suprapun deloc. Reuniunea a două intervale este tot un interval dacă acestea se suprapun sau au (cel puțin) un capăt comun; în caz contrar, dacă între ele rămâne un „gol”, reuniunea este o mulțime formată din două intervale disjuncte, notată cu simbolul \cup.

De exemplu, pentru A=[1,5]A = [1,5] și B=(3,8)B = (3,8): AB=(3,5]A \cap B = (3,5] (numerele strict mai mari decât 33 și cel mult egale cu 55), iar AB=[1,8)A \cup B = [1,8), deoarece cele două intervale se suprapun pe (3,5](3,5], deci reuniunea este un interval unic, de la cel mai mic capăt inclus (11) până la cel mai mare capăt (88, neinclus).

În schimb, pentru C=[0,2]C = [0,2] și D=[5,7]D = [5,7], care nu au niciun element comun, CD=C \cap D = \emptyset, iar CD=[0,2][5,7]C \cup D = [0,2] \cup [5,7] rămâne o reuniune de două intervale disjuncte, care nu poate fi scrisă ca un singur interval.

La determinarea capătului comun într-o intersecție sau reuniune, se compară mai întâi capetele numeric, iar tipul parantezei (inclus sau exclus) se stabilește separat, analizând din care interval original provine acel capăt.

Formule

  • Interval închis: [a,b]={xRaxb}[a,b] = \{x \in \mathbb{R} \mid a \le x \le b\}

  • Interval deschis: (a,b)={xRa<x<b}(a,b) = \{x \in \mathbb{R} \mid a < x < b\}

  • Interval semideschis la dreapta: [a,b)={xRax<b}[a,b) = \{x \in \mathbb{R} \mid a \le x < b\}

  • Interval semideschis la stânga: (a,b]={xRa<xb}(a,b] = \{x \in \mathbb{R} \mid a < x \le b\}

  • Interval nemărginit la dreapta: [a,+)={xRxa}[a, +\infty) = \{x \in \mathbb{R} \mid x \ge a\}

  • Interval nemărginit la stânga: (,a]={xRxa}(-\infty, a] = \{x \in \mathbb{R} \mid x \le a\}

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Determinați ABA \cap B și ABA \cup B, unde A=[2,4]A = [-2, 4] și B=(1,7]B = (1, 7].

Intersecția. Un număr xx aparține lui ABA \cap B dacă verifică simultan 2x4-2 \le x \le 4 și 1<x71 < x \le 7. Limita inferioară mai restrictivă este x>1x>1 (de la BB), iar limita superioară mai restrictivă este x4x \le 4 (de la AA). La capătul 11, deoarece BB îl exclude, intersecția îl exclude; la capătul 44, deoarece atât AA (4\le 4), cât și BB (474 \le 7) îl includ, intersecția îl include. Deci AB=(1,4]A \cap B = (1,4].

Reuniunea. Cele două intervale se suprapun pe (1,4](1,4], deci nu există „gol” între ele: reuniunea este un interval unic, de la cel mai mic capăt inclus (aici 2-2, din AA) până la cel mai mare capăt (aici 77, inclus, din BB). Deci AB=[2,7]A \cup B = [-2,7].

Exemplul 2

Determinați CDC \cap D și CDC \cup D, unde C=(,3)C = (-\infty, 3) și D=[3,+)D = [3, +\infty).

Intersecția. CC conține numerele x<3x < 3, iar DD conține numerele x3x \ge 3. Nu există niciun număr real care să verifice simultan x<3x<3 și x3x \ge 3 (valoarea 33 este exclusă din CC și verifică doar condiția din DD), deci CD=C \cap D = \emptyset.

Reuniunea. Orice număr real verifică fie x<3x<3, fie x3x \ge 3 (cele două condiții acoperă toată axa reală, fără gol și fără suprapunere), deci CD=(,+)=RC \cup D = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R}.

Greșeli frecvente

  • Se pune incorect paranteză dreaptă lângă $-\infty$ sau $+\infty$ (de exemplu $[3, +\infty]$ este greșit); infinitul nu este un număr real, deci capătul dinspre infinit are întotdeauna paranteză rotundă: corect $[3, +\infty)$.
  • La intersecția a două intervale se alege greșit tipul parantezei la un capăt comun, fără a verifica din care interval (deschis sau închis) provine efectiv acel capăt.
  • Se scrie reuniunea a două intervale disjuncte ca un singur interval, ignorând faptul că, dacă între ele există un „gol” (numere care nu aparțin niciunuia), reuniunea trebuie scrisă cu simbolul $\cup$, nu ca un interval unic.
  • Se confundă notația $(a,b)$ pentru interval deschis cu notația $(a,b)$ pentru o pereche de coordonate — sensul trebuie precizat clar din context.
  • Se consideră greșit că intervalul deschis $(a,a)$, cu capete egale, conține punctul $a$; de fapt $(a,a) = \emptyset$, spre deosebire de $[a,a] = \{a\}$.

Pe scurt

  • [a,b][a,b] închis (ambele capete incluse), (a,b)(a,b) deschis (niciun capăt inclus), [a,b)[a,b) și (a,b](a,b] semideschise.
  • Capătul dinspre ±\pm\infty este întotdeauna exclus (paranteză rotundă): [a,+)[a,+\infty), (,a](-\infty,a].
  • ABA \cap B = porțiunea comună (poate fi interval sau \emptyset); ABA \cup B este interval unic dacă intervalele se suprapun sau se ating, altfel rămâne o reuniune de intervale disjuncte.
  • La un capăt comun mai multor intervale, tipul parantezei (inclus/exclus) se stabilește analizând fiecare interval original în parte.
  • Pe axa numerelor: punct plin = capăt inclus, punct gol = capăt exclus.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.