Mulțimea numerelor întregi: opus, modul, comparare, operații
Mulțimea numerelor întregi este și se obține prin reuniunea numerelor naturale cu opusele lor. Pe axa numerelor, întregii pozitivi se așază la dreapta lui 0, iar cei negativi la stânga, la aceeași distanță de 0 ca opusul lor pozitiv.
Opusul unui număr întreg este numărul , adică numărul așezat simetric față de 0 pe axă. Suma unui număr cu opusul său este întotdeauna 0: . Opusul lui 5 este , opusul lui este , iar opusul lui 0 este 0.
Modulul (valoarea absolută) unui număr întreg , notat , reprezintă distanța de la punctul care reprezintă până la 0 pe axă. Modulul este întotdeauna un număr natural (deci ): dacă și dacă . Astfel , , . Două numere opuse au același modul.
Compararea numerelor întregi se face astfel: orice număr pozitiv este mai mare decât orice număr negativ; 0 este mai mare decât orice număr negativ și mai mic decât orice număr pozitiv; dintre două numere negative, este mai mare cel cu modulul mai mic (adică cel mai apropiat de 0). De exemplu , pentru că pe axă este mai la dreapta.
Adunarea numerelor întregi: dacă cele două numere au același semn, se adună modulele și se păstrează semnul comun (ex: ). Dacă au semne diferite, se scade din modulul mai mare modulul mai mic, iar rezultatul păstrează semnul numărului cu modulul mai mare (ex: , pentru că ).
Scăderea se transformă întotdeauna în adunarea opusului: . De exemplu .
Înmulțirea și împărțirea: dacă cele două numere au același semn, rezultatul este pozitiv; dacă au semne diferite, rezultatul este negativ (regula semnelor). Împărțirea a două numere întregi se efectuează atunci când deîmpărțitul este multiplu al împărțitorului. Exemple: ; ; ; .
În calcule cu mai mulți termeni și paranteze, se respectă ordinea operațiilor: mai întâi parantezele (rotunde, apoi pătrate, apoi acolade), apoi puterile, apoi înmulțirile și împărțirile (în ordinea în care apar), apoi adunările și scăderile.
Formule
Opusul unui număr întreg:
Definiția modulului:
Scăderea ca adunare a opusului:
Regula semnelor la înmulțire/împărțire:
Exemple rezolvate
Exemplul 1
Calculați: .
Transformăm toate scăderile în adunări de opuse: .
Adunăm în ordine: ; apoi ; apoi ; apoi .
Rezultat: .
Exemplul 2
Ordonați crescător numerele: .
Calculăm mai întâi valoarea fiecărui termen: ; ; ; ; ; .
Ordonăm crescător valorile: .
Deci ordinea crescătoare a numerelor date este: .
Greșeli frecvente
- Confuzia între opus și modul: opusul lui $-5$ este $5$ (se schimbă semnul), iar modulul lui $-5$ este tot $5$ (distanța la 0, întotdeauna $\ge 0$) — pentru numere pozitive, opusul este negativ, dar modulul rămâne pozitiv.
- La adunarea a două numere cu semne diferite, se adună greșit modulele în loc să se scadă (ex: se calculează $-9+4$ ca $-(9+4)=-13$ în loc de $-(9-4)=-5$).
- La scădere, se uită schimbarea semnului scăzătorului: $a-b$ nu este $a+b$, ci $a+(-b)$.
- La compararea a două numere negative, se crede greșit că numărul cu modulul mai mare este mai mare (ex: se afirmă $-8 > -3$, deoarece $8>3$, ignorând semnul).
Pe scurt
- ; opusul lui este , iar .
- întotdeauna; dacă și dacă .
- Orice pozitiv > 0 > orice negativ; între doi negativi, e mai mare cel cu modulul mai mic.
- .
- La înmulțire/împărțire: semne identice → rezultat pozitiv; semne diferite → rezultat negativ.
- Ordinea operațiilor: paranteze, puteri, înmulțiri/împărțiri, adunări/scăderi.
Exersează această lecție →
Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.