Evaluarea Națională

Rădăcina pătrată; estimare; scoaterea/introducerea factorilor de sub radical

Rădăcina pătrată a unui număr real a0a\ge 0, notată a\sqrt{a}, este numărul real nenegativ xx pentru care x2=ax^2=a. Pentru orice număr natural nn, n2=n\sqrt{n^2}=n; mai general, pentru orice număr real aa, a2=a\sqrt{a^2}=|a| (rezultatul rădăcinii este întotdeauna nenegativ, indiferent de semnul lui aa). Numerele naturale care sunt pătrate perfecte (1,4,9,16,25,36,49,64,81,100,...1,4,9,16,25,36,49,64,81,100,...) au rădăcina pătrată un număr natural; celelalte numere naturale au rădăcina pătrată un număr irațional.

Estimarea rădăcinii pătrate a unui număr care nu este pătrat perfect se face încadrându-l între două pătrate perfecte consecutive. De exemplu, pentru 52\sqrt{52}: cum 49=72<52<64=8249=7^2<52<64=8^2, rezultă 7<52<87<\sqrt{52}<8.

Proprietăți de calcul cu radicali (pentru a,b0a,b\ge 0, respectiv b>0b>0 la împărțire):

  • ab=ab\sqrt{a\cdot b}=\sqrt{a}\cdot\sqrt{b}
  • a:b=a:b\sqrt{a:b}=\sqrt{a}:\sqrt{b}

Aceste proprietăți permit scoaterea factorilor de sub radical: dacă un număr de sub radical se poate scrie ca produs dintre un pătrat perfect și un alt factor, pătratul perfect „iese” de sub radical ca rădăcina sa. De exemplu 72=362=362=62\sqrt{72}=\sqrt{36\cdot 2}=\sqrt{36}\cdot\sqrt{2}=6\sqrt{2}, sau 75=253=53\sqrt{75}=\sqrt{25\cdot 3}=5\sqrt{3}.

Invers, introducerea unui factor sub radical se face ridicând factorul la pătrat și înmulțind cu numărul de sub radical: ab=a2b=a2ba\sqrt{b}=\sqrt{a^2}\cdot\sqrt{b}=\sqrt{a^2\cdot b}, pentru a0a\ge 0. De exemplu 45=165=804\sqrt{5}=\sqrt{16\cdot 5}=\sqrt{80}.

Aceste tehnici sunt esențiale pentru adunarea/scăderea radicalilor: se scot factorii de sub radical din fiecare termen, iar dacă radicalii rezultați sunt identici, se pot aduna/scădea coeficienții (asemănător termenilor asemenea): 7250+8=6252+22=32\sqrt{72}-\sqrt{50}+\sqrt{8}=6\sqrt{2}-5\sqrt{2}+2\sqrt{2}=3\sqrt{2}. Radicalii cu numere diferite sub radical nu se pot combina într-un singur termen.

Pentru scoaterea rapidă a factorilor, este util să se descompună numărul de sub radical în produs de puteri de numere prime: fiecare pereche de factori primi identici iese de sub radical ca un singur factor. De exemplu, 72=2332=22322=232=62\sqrt{72}=\sqrt{2^3\cdot 3^2}=\sqrt{2^2\cdot 3^2\cdot 2}=2\cdot 3\cdot\sqrt{2}=6\sqrt{2}. Această metodă garantează că factorul rămas sub radical nu mai conține niciun pătrat perfect, deci forma obținută este complet simplificată.

Introducerea factorilor sub radical se folosește și la compararea numerelor de forma aba\sqrt{b}: pentru a compara 353\sqrt{5} cu 2112\sqrt{11}, introducem factorii sub radical: 35=453\sqrt{5}=\sqrt{45} și 211=442\sqrt{11}=\sqrt{44}; cum 45>4445>44, rezultă 35>2113\sqrt{5}>2\sqrt{11}. Estimarea și compararea radicalilor apar frecvent la Subiectul I al examenului, de exemplu la întrebarea „între ce numere naturale consecutive se află n\sqrt{n}”.

Formule

  • Rădăcina pătrată a unui pătrat: a2=a\sqrt{a^2}=|a|

  • Radicalul unui produs/cât: ab=ab,a:b=a:b\sqrt{a\cdot b}=\sqrt{a}\cdot\sqrt{b}, \quad \sqrt{a:b}=\sqrt{a}:\sqrt{b}

  • Scoaterea factorului de sub radical: a2b=ab (a0, b0)\sqrt{a^2\cdot b}=a\sqrt{b}\ (a\ge 0,\ b\ge 0)

  • Introducerea factorului sub radical: ab=a2b (a0, b0)a\sqrt{b}=\sqrt{a^2\cdot b}\ (a\ge 0,\ b\ge 0)

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Scoateți factorii de sub radical: a) 72\sqrt{72}; b) 150\sqrt{150}.

a) Scriem 72=36272=36\cdot 2, unde 3636 este pătrat perfect: 72=362=362=62\sqrt{72}=\sqrt{36\cdot 2}=\sqrt{36}\cdot\sqrt{2}=6\sqrt{2}.

b) Scriem 150=256150=25\cdot 6, unde 2525 este pătrat perfect: 150=256=256=56\sqrt{150}=\sqrt{25\cdot 6}=\sqrt{25}\cdot\sqrt{6}=5\sqrt{6}.

Exemplul 2

a) Introduceți factorul sub radical în 454\sqrt{5}. b) Estimați între ce două numere naturale consecutive se află 52\sqrt{52}.

a) 45=425=165=165=804\sqrt{5}=\sqrt{4^2}\cdot\sqrt{5}=\sqrt{16}\cdot\sqrt{5}=\sqrt{16\cdot 5}=\sqrt{80}.

b) Căutăm pătratele perfecte între care se află 5252: 72=497^2=49 și 82=648^2=64. Cum 49<52<6449<52<64, rezultă 7<52<87<\sqrt{52}<8, deci 52\sqrt{52} se află între 77 și 88.

Greșeli frecvente

  • Se crede greșit că $\sqrt{a+b}=\sqrt{a}+\sqrt{b}$ sau $\sqrt{a-b}=\sqrt{a}-\sqrt{b}$ — proprietatea de descompunere a radicalului este valabilă doar pentru produs și cât, nu pentru sumă sau diferență.
  • La scoaterea factorilor de sub radical, se alege un factor care nu este cel mai mare pătrat perfect posibil, iar rezultatul rămâne parțial simplificabil (ex: se scrie $\sqrt{72}=2\sqrt{18}$ și se oprește acolo, în loc de $6\sqrt{2}$).
  • La adunarea/scăderea radicalilor, se adună direct numerele de sub radical (ex: $\sqrt{72}-\sqrt{50}$ calculat greșit ca $\sqrt{22}$) în loc de a scoate factorii și a aduna coeficienții radicalilor identici.
  • Se uită că $\sqrt{a^2}=|a|$, nu $a$: pentru $a<0$, $\sqrt{a^2}=-a$ (adică opusul lui $a$, care este pozitiv).

Pe scurt

  • a2=a\sqrt{a^2}=|a|; numerele naturale nepătrate perfecte au rădăcina pătrată irațională.
  • Estimare: se încadrează numărul între două pătrate perfecte consecutive.
  • ab=ab\sqrt{ab}=\sqrt{a}\cdot\sqrt{b}; a:b=a:b\sqrt{a:b}=\sqrt{a}:\sqrt{b} (nu există regulă similară pentru sumă/diferență).
  • Scoatere: a2b=ab\sqrt{a^2b}=a\sqrt{b}; introducere: ab=a2ba\sqrt{b}=\sqrt{a^2b}.
  • Radicalii identici (după scoaterea factorilor) se pot aduna/scădea ca termenii asemenea.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.