Budulea Taichii – Ioan Slavici

Prezentare

Ioan Slavici (1848-1925) este autorul povestirii Budulea Taichii. Text epic, narat la persoana a III-a, cu un tipar narativ-descriptiv, în care autorul urmărește, de-a lungul mai multor ani, destinul unei familii sărace dintr-un sat ardelenesc.

Rezumat

Budulea este porecla unui țăran sărac și olog, om cinstit și muncitor pe cât îi permit puterile, care crede cu tărie în puterea cărții de a schimba soarta oamenilor. Cu mari eforturi și renunțări, el își susține fiica, Elena, să învețe carte, deși sărăcia familiei face acest lucru foarte greu. Datorită stăruinței tatălui și a hărniciei ei, Elena reușește să devină învățătoare, iar destinul familiei se schimbă în bine.

Temă și valori

Tema centrală este educația/formarea prin carte, ca mijloc de a ieși din sărăcie, alături de tema familiei și a sacrificiului părintelui pentru copil. Valorile puse în lumină sunt hărnicia, încrederea în educație și dragostea părintească dusă până la sacrificiu.

Citate

• porecla „Budulea Taichii”, dată pentru vorba lui blândă către copii
• încrederea lui în „cartea” care schimbă soarta omului
• Elena, fiica pentru care tatăl „se lipsește de toate”

Paragraf-model de asociere (item I.A.9)

Tema sacrificiului părintelui pentru educația copilului apare și în povestirea lui Ioan Slavici, Budulea Taichii. Deși sărac și olog, Budulea își susține fiica, Elena, să învețe carte, renunțând la puținul pe care îl are pentru ca ea să aibă un viitor mai bun, iar aceasta ajunge, prin muncă și stăruință, învățătoare. La fel ca în textul-suport, unde un personaj face eforturi pentru binele altcuiva din familie, și în textul lui Slavici dragostea părintească se dovedește mai puternică decât sărăcia, iar educația devine calea spre o viață mai bună.