Evaluarea Națională

Narativul nonliterar și textul multimodal

Nu orice text care povestește ceva este literatură. Tiparul narativ (a povesti o succesiune de întâmplări) apare și în texte nonliterare — și, tot mai des, în texte multimodale, care combină cuvântul cu imaginea. La Evaluarea Națională, Textul 2 este de obicei nonliterar, iar întrebările verifică dacă știi să extragi din el informații despre acțiune, participanți, timp și spațiu.

Narativul nonliterar relatează fapte reale, cu scop de informare, nu de a crea o lume ficțională. Îl întâlnești în articole de ziar, relatări, jurnale de călătorie, cronici, note biografice, texte științifice de popularizare care descriu o desfășurare de evenimente. Deși nu are intenție artistică, el păstrează cele patru repere ale oricărei narațiuni:

  • acțiunea — ce se întâmplă, șirul faptelor relatate;
  • participanții — cine ia parte (persoane reale, instituții, grupuri); atenție: în textul nonliterar vorbim despre participanți, nu despre „personaje", pentru că sunt reali, nu inventați;
  • timpul — când se petrec faptele (date, ore, repere temporale precise: „în 1859", „luni dimineață");
  • spațiul — unde se petrec (locuri reale, identificabile: „la Iași", „în sala de festivități").

Diferențele față de narativul literar: textul nonliterar folosește un limbaj denotativ (sensuri proprii, clare, fără figuri de stil), urmărește exactitatea informației (nume, cifre, date reale) și are scop practic (a informa, a explica), nu estetic. Textul literar, dimpotrivă, inventează, folosește limbaj figurat (cele nouă figuri de stil) și urmărește un efect artistic și emoțional.

Textul multimodal transmite sensul prin mai multe moduri (coduri) simultan: cuvântul scris, imaginea, culoarea, uneori sunetul (în format digital). Afișul, infograficul, pliantul, reclama, meme-ul și banda desenată sunt texte multimodale. Aici, imaginea nu este un simplu ornament: ea poartă informație împreună cu textul, iar sensul complet se naște din citirea celor două împreună.

Banda desenată (BD) este un narativ multimodal: povestește o întâmplare printr-o succesiune de cadre (viniete) citite, de regulă, de la stânga la dreapta și de sus în jos. Elementele ei sunt:

  • cadrul / vinieta — fiecare desen încadrat; ordinea cadrelor dă desfășurarea acțiunii;
  • bula (balonul) de dialog — conține replicile personajelor; forma cozii bulei arată cine vorbește; o bulă „norișor" redă gândurile;
  • legenda (caseta narativă) — textul naratorului, plasat de obicei într-un dreptunghi, care precizează timpul sau locul („A doua zi, la școală...");
  • onomatopeele — cuvinte care imită sunete (Bum!, Poc!, Vâj!), scrise adesea cu litere mari, expresive;
  • limbajul imaginii — mimica și gesturile personajelor, liniile de mișcare, mărimea și unghiul cadrului.

Ca să „citești" corect o bandă desenată, urmărești ordinea cadrelor pentru a reconstitui acțiunea, identifici participanții din desen și din bule, deduci timpul și spațiul din legende și din fundal și corelezi mereu ceea ce vezi cu ceea ce citești. Aceeași grilă — acțiune, participanți, timp, spațiu — funcționează atât la narativul nonliterar scris, cât și la banda desenată.

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Citește textul nonliterar: „Luni, 12 mai, echipa de voluntari din Brașov a plantat, în doar patru ore, peste trei sute de puieți de brad pe versantul dinspre Poiana. Acțiunea a fost coordonată de asociația «Pădurea vie»." Identifică acțiunea, participanții, timpul și spațiul.

Acțiunea: plantarea a peste trei sute de puieți de brad (ce s-a întâmplat).

Participanții: echipa de voluntari din Brașov și asociația „Pădurea vie", care a coordonat acțiunea (cine a luat parte — persoane și o instituție reale; nu „personaje", fiind un text nonliterar).

Timpul: luni, 12 mai, interval de patru ore (când — reper temporal precis).

Spațiul: versantul dinspre Poiana, lângă Brașov (unde — loc real, identificabil).

Observație: textul folosește limbaj denotativ și date exacte (data, numărul de puieți, durata), fără figuri de stil — mărci ale narativului nonliterar.

Exemplul 2

Într-o bandă desenată, primul cadru are legenda „Sâmbătă dimineața, în parc", iar un băiat spune într-o bulă: „Hai să încercăm noua trotinetă!". În al doilea cadru apare onomatopeea „Vâj!" și linii de mișcare în spatele trotinetei. Ce elemente specifice benzii desenate recunoști și ce informații transmit?

Elemente identificate:

  • Legenda (caseta narativă): „Sâmbătă dimineața, în parc" — textul naratorului; fixează timpul (sâmbătă dimineața) și spațiul (parcul).
  • Bula (balonul) de dialog: „Hai să încercăm noua trotinetă!" — replica băiatului; ne arată un participant și declanșează acțiunea.
  • Onomatopeea: „Vâj!" — imită sunetul vitezei; sugerează că trotineta se mișcă repede.
  • Liniile de mișcare din spatele trotinetei — element al limbajului imaginii; redau deplasarea rapidă, deși desenul e static.

Concluzie: sensul complet (un băiat pornește în viteză cu trotineta, într-o dimineață de sâmbătă, în parc) se obține corelând textul cu imaginea — trăsătura definitorie a textului multimodal.

Greșeli frecvente

  • Numirea „personaje" în loc de „participanți" la textul nonliterar: cei implicați sunt reali, deci sunt participanți; „personaje" folosim doar la textul literar de ficțiune.
  • Confundarea narativului nonliterar cu cel literar: elevul caută figuri de stil și „mesaj artistic" într-un articol de ziar. Semnele nonliterarului sunt limbajul denotativ, datele exacte și scopul de informare.
  • Citirea benzii desenate doar prin imagini sau doar prin bule: sensul se pierde. Trebuie corelate mereu textul (legende, bule, onomatopee) și imaginea (mimică, gesturi, linii de mișcare).
  • Confundarea legendei (caseta naratorului) cu bula de dialog: legenda dă vocea naratorului și repere de timp/spațiu, iar bula conține replicile personajelor.
  • Ignorarea ordinii cadrelor: elevul „sare" între viniete și reconstituie greșit acțiunea; cadrele se citesc de la stânga la dreapta și de sus în jos.

Pe scurt

  • Narativul nonliterar relatează fapte reale, cu scop de informare; grila lui: acțiune, participanți, timp, spațiu.
  • La textul nonliterar spunem participanți, nu „personaje"; limbajul e denotativ, cu date exacte, fără figuri de stil.
  • Textul multimodal transmite sensul prin text + imagine simultan (afiș, infografic, reclamă, bandă desenată).
  • Banda desenată povestește prin cadre/viniete citite stânga→dreapta, sus→jos.
  • Elementele BD: cadrul, bula de dialog (replici), legenda (vocea naratorului, timp/spațiu), onomatopeele, limbajul imaginii (mimică, gesturi, linii de mișcare).
  • Sensul unui text multimodal se obține corelând textul cu imaginea.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.