Evaluarea Națională

Diftongul, triftongul, hiatul

Când două sau mai multe vocale-litere stau alăturate, ele pot forma diftong, triftong sau hiat — după cum sunetele respective se pronunță în ACEEAȘI silabă sau în silabe DIFERITE. Aceasta e distincția-cheie a lecției.

Diftongul = o vocală + o semivocală (sau invers), pronunțate împreună, în aceeași silabă.

  • Diftongi descendenți (vocala e pe primul loc, sunetul „descrește" spre semivocală): ai (mai, rai), ei (lei, mei), oi (noi, moi), ui (pui, sui), ăi (răi, văi), âi (câine, mâine), au (stau, tablou), eu (leu, eu), ău (rău, stău).
  • Diftongi ascendenți (semivocala e pe primul loc, sunetul „crește" spre vocală): ea (seară, deal), ia (iarbă, ploaie), oa (soare, poartă), ua (ziua, doua), ie (piele, fier), io (iod, creion), iu (iubit, fiu).

Triftongul = trei sunete (o vocală + două semivocale) în aceeași silabă. Vocala poate fi la mijloc sau la capăt: vreau (e-a-u, vocala „a" la mijloc), eu iau (i-a-u), tu iei (i-e-i), miau, leoaică (le-oai-că, o-a-i, vocala la mijloc), creioane (cre-ioa-ne, i-o-a, vocala la capăt), nouă, rouă, plouă (o-u-ă, vocala „ă" la capăt).

Hiatul = două vocale ALĂTURATE, dar pronunțate în silabe DIFERITE (fiecare e o vocală „plină", nu o semivocală). Exemple: a-er, ha-os, du-el, i-de-e, al-co-ol, co-o-pe-ra-re.

Capcane frecvente:

  1. Nu orice grup de vocale-litere e diftong/triftong — verifică mereu dacă vocalele stau în aceeași silabă (diftong/triftong) sau în silabe diferite (hiat).
  2. „ceas", „geam", „ceafă": litera „e" de după ce/ge (înainte de a) e MUTĂ — pur grafică, arată doar că c/g se citesc moale. Nu există sunetul [e] aici, deci NU există diftong „ea": „ceas" se pronunță [tʃas], o silabă, cu un singur sunet vocalic, [a].
  3. „ploaie" pare să aibă patru vocale la rând (o-a-i-e), tentând spre „triftong", dar cuvântul are DOUĂ silabe — ploa-ie — fiecare cu diftongul ei (oa, apoi ie); nu e triftong, pentru că cele patru sunete nu sunt în ACEEAȘI silabă.
  4. „iaurt" nu e triftong: se silabisește ia-urt — „ia" e diftong (o silabă), iar „u" din a doua silabă e vocală plină, nu semivocală.

Diftongul și triftongul NU se despart niciodată la silabisire; hiatul se desparte ÎNTOTDEAUNA (fiecare vocală rămâne în silaba ei).

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Stabiliți dacă secvențele subliniate sunt diftong, triftong sau hiat: „soare", „leoaică", „aer".

soare → so-a-re? Nu: cuvântul e monosilabic în zona vocalică: „oare" se pronunță într-o silabă (s-oa-re, 2 silabe totale), „oa" = semivocală o + vocală a = diftong ascendent. leoaică → le-oai-că (3 silabe): „oai" = semivocală o + vocală a + semivocală i, toate în aceeași silabă = triftong. aer → a-er (2 silabe): „a" și „e" sunt în silabe diferite, fiecare vocală plină = hiat.

Exemplul 2

Explicați de ce „ceas" nu conține un diftong, deși are literele „ea" alăturate.

În grupul „cea", litera „e" este mută — un simplu semn grafic prin care se arată că „c" se citește [tʃ] (moale), nu [k]. Singurul sunet vocalic din cuvânt este [a]. „Ceas" se pronunță [tʃas], într-o singură silabă, cu un singur sunet vocalic — deci nu există diftong „ea" aici, spre deosebire de „seară" [se̯arə], unde „ea" e diftong real (e semivocală, a vocală).

Greșeli frecvente

  • Confundarea „ea"/„ia" din cea, cia, gea, gia (unde e/i sunt mute) cu diftongii reali ea/ia: ceas, geam, ceafă, cioban NU au diftong ea/io în această poziție — sunetul e/i lipsește complet.
  • Confundarea unui cuvânt cu mai multe vocale-litere alăturate (ploaie, leoaică) cu un triftong, fără a verifica dacă toate sunetele sunt în ACEEAȘI silabă.
  • Considerarea hiatului drept diftong doar pentru că vocalele sunt alăturate în scris (aer, haos, idee) — trebuie verificat dacă se pronunță în silabe diferite.
  • Aplicarea greșită a regulii „semivocala e întotdeauna i/u": e și o pot fi semivocale în anumite triftonguri (leoaică, creioane, nouă).

Pe scurt

  • Diftong = vocală + semivocală (sau invers), ÎN ACEEAȘI silabă. Descendenți: ai, ei, oi, ui, ăi, âi, au, eu, ău. Ascendenți: ea, ia, oa, ua, ie, io, iu.
  • Triftong = vocală + două semivocale, în aceeași silabă (vreau, iau, iei, leoaică, creioane, nouă, rouă).
  • Hiat = vocale alăturate în silabe DIFERITE (aer, haos, duel, idee).
  • Capcană: „e"/„i" din cea/gea/cio/gio sunt adesea MUTE — nu formează diftong.
  • Diftongul/triftongul nu se despart la silabisire; hiatul se desparte mereu.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.

„Diftongul, triftongul, hiatul" · Evaluarea Națională Limba română | Evaluarea Națională