Punct, dreaptă, semidreaptă, segment; coliniaritate; mijlocul segmentului; simetricul unui punct
Punctul, dreapta și planul sunt noțiuni primare (nu se definesc, ci se descriu). Punctul se notează cu literă mare: , , . Dreapta se notează cu o literă mică (, ) sau prin două puncte ale ei: dreapta . Segmentul este porțiunea de dreaptă cuprinsă între punctele și (capetele segmentului); lungimea lui se notează . Semidreapta pornește din originea și trece prin .
Poziții relative. Prin două puncte distincte trece o singură dreaptă (axioma dreptei). Două drepte din plan pot fi: concurente (au un singur punct comun), paralele (nu au niciun punct comun) sau confundate.
Puncte coliniare. Trei sau mai multe puncte sunt coliniare dacă aparțin aceleiași drepte. Punctul se află între și (cu , , coliniare) dacă și numai dacă Aceasta este relația-cheie: dacă , atunci ; dacă , punctele nu sunt coliniare (sau nu e între ele).
Segmente congruente. Două segmente sunt congruente dacă au aceeași lungime: .
Mijlocul segmentului. Punctul este mijlocul segmentului dacă și . Atunci Mijlocul este unic. Pe axa numerelor, dacă are coordonata și are coordonata , mijlocul are coordonata .
Simetricul unui punct față de un punct. Simetricul lui față de este punctul pentru care este mijlocul segmentului . Deci și ; rezultă . Punctul este propriul său simetric față de el însuși, iar simetricul mijlocului față de un capăt se calculează folosind relații de lungimi.
Măsurare și unități. Lungimile se exprimă în unități de măsură (mm, cm, m, km); . La probleme cu segmente pe o dreaptă se lucrează cu relația „suma părților = întregul" și cu împărțiri în raporturi date.
Aceste noțiuni stau la baza întregii geometrii: recunoașterea coliniarității, calculul lungimilor prin adunare/scădere de segmente și localizarea mijlocului sunt folosite constant în problemele de la Subiectul II și III.
Formule
Coliniaritate (B între A și C):
Mijlocul segmentului:
Coordonata mijlocului pe axă:
Simetricul față de un punct:
Exemple rezolvate
Exemplul 1
Punctele , , sunt coliniare, în această ordine, cu cm și cm. Aflați lungimea segmentului și lungimea segmentului determinat de mijloacele lui și .
Deoarece este între și , avem cm.
Fie mijlocul lui și mijlocul lui . Atunci cm și cm.
Cum și sunt de o parte și de alta a lui , iar , , sunt coliniare, obținem (Observație: , mereu jumătate din .)
Exemplul 2
Pe o dreaptă se consideră punctul și punctul cu cm. Fie simetricul lui față de și mijlocul segmentului . Aflați .
simetricul lui față de înseamnă mijlocul lui , deci cm, iar și sunt de o parte și de alta a lui .
mijlocul lui dă cm, cu de aceeași parte cu .
și sunt de o parte și de alta a lui , deci
Greșeli frecvente
- Aplicarea relației $AB+BC=AC$ fără a verifica ordinea punctelor: dacă $B$ nu este între $A$ și $C$, relația nu mai este validă (poate fi $AC+CB=AB$).
- Confundarea segmentului $[AB]$ (mulțime de puncte) cu lungimea sa $AB$ (număr). Notațiile sunt diferite.
- La simetricul față de un punct se uită că $O$ trebuie să fie mijloc: se pune $OA'=2\cdot OA$ în loc de $OA'=OA$.
- La calculul unui segment dintre două mijloace se adună greșit când mijloacele sunt de aceeași parte a unui punct (trebuie scădere), respectiv de o parte și de alta (adunare).
Pe scurt
- Prin două puncte distincte trece o singură dreaptă.
- , , coliniare cu între ele .
- Mijlocul: ; pe axă .
- Simetricul lui față de : e mijlocul lui , deci și .
- Segmente congruente lungimi egale.
Exersează această lecție →
Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.