Evaluarea Națională

Trapezul: clasificare, trapezul isoscel, linia mijlocie a trapezului

Definiție

Trapezul este patrulaterul convex care are exact două laturi paralele, numite baze. Baza mai lungă se notează de obicei BB (baza mare), iar cealaltă bb (baza mică). Celelalte două laturi, neparalele, se numesc laturi laterale (sau picioare). Distanța dintre baze — lungimea segmentului perpendicular dus dintr-o bază pe cealaltă — este înălțimea trapezului, notată hh.

Deoarece bazele sunt paralele, tăiate de o latură laterală (secantă), unghiurile de pe aceeași latură laterală (alăturate aceleiași laturi) sunt suplementare: suma lor este 180180^\circ. Astfel, într-un trapez ABCDABCD cu ABCDAB \parallel CD, avem A^+D^=180\widehat{A} + \widehat{D} = 180^\circ și B^+C^=180\widehat{B} + \widehat{C} = 180^\circ.

Clasificare

După laturile laterale, deosebim:

  • Trapezul oarecare — laturile laterale au lungimi diferite și nu formează unghiuri drepte cu bazele.
  • Trapezul dreptunghic — o latură laterală este perpendiculară pe baze; această latură coincide cu înălțimea. Are două unghiuri drepte (alăturate laturii perpendiculare).
  • Trapezul isoscel — laturile laterale sunt congruente (egale).

Trapezul isoscel

Trapezul isoscel are proprietăți importante, foarte des folosite în probleme:

  1. Laturile laterale sunt congruente: ADBCAD \equiv BC.
  2. Unghiurile alăturate fiecărei baze sunt congruente: unghiurile de la baza mare sunt egale între ele, la fel cele de la baza mică. Deci A^B^\widehat{A} \equiv \widehat{B} și C^D^\widehat{C} \equiv \widehat{D}.
  3. Diagonalele sunt congruente: ACBDAC \equiv BD.
  4. Are o axă de simetrie: mediatoarea comună a celor două baze (perpendiculara pe baze prin mijloacele lor).

Reciproc, dacă într-un trapez diagonalele sunt congruente (sau unghiurile alăturate unei baze sunt congruente), atunci trapezul este isoscel — criteriu util în problemele de tip „arată că trapezul este isoscel”.

Linia mijlocie a trapezului

Linia mijlocie a unui trapez este segmentul care unește mijloacele laturilor laterale (neparalele). Ea are două proprietăți fundamentale:

  • este paralelă cu bazele;
  • are lungimea egală cu media aritmetică a bazelor: MN=B+b2.MN = \frac{B + b}{2}.

De aici deducem relații utile: dacă știm linia mijlocie mm și o bază, aflăm cealaltă bază: B=2mbB = 2m - b. De asemenea, distanța dintre linia mijlocie și fiecare bază este h2\dfrac{h}{2}, iar linia mijlocie împarte trapezul în două trapeze mai mici de înălțimi egale.

Aria trapezului

Aria trapezului se calculează cu formula: A=(B+b)h2.A = \frac{(B + b) \cdot h}{2}.

Deoarece B+b2\dfrac{B+b}{2} este chiar linia mijlocie mm, aria se poate scrie foarte simplu ca linia mijlocie înmulțită cu înălțimea: A=mhA = m \cdot h. Această legătură dintre linia mijlocie și arie apare frecvent în subiectele de examen și oferă o cale rapidă de calcul.

Formule

  • Linia mijlocie a trapezului: MN=B+b2MN = \frac{B + b}{2}

  • Aria trapezului: A=(B+b)h2A = \frac{(B + b) \cdot h}{2}

  • Aria cu linia mijlocie: A=mhA = m \cdot h

  • Unghiuri alăturate unei laturi laterale: A^+D^=180\widehat{A} + \widehat{D} = 180^\circ

  • Diagonalele trapezului isoscel: ACBDAC \equiv BD

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Un trapez are bazele de 1414 cm și 88 cm și înălțimea de 55 cm. Calculează linia mijlocie și aria trapezului.

Linia mijlocie este media aritmetică a bazelor: m=B+b2=14+82=222=11 cm.m = \frac{B + b}{2} = \frac{14 + 8}{2} = \frac{22}{2} = 11 \text{ cm}.

Aria trapezului: A=(B+b)h2=2252=1102=55 cm2.A = \frac{(B + b) \cdot h}{2} = \frac{22 \cdot 5}{2} = \frac{110}{2} = 55 \text{ cm}^2.

Verificare cu linia mijlocie: A=mh=115=55 cm2.A = m \cdot h = 11 \cdot 5 = 55 \text{ cm}^2. Corect.

Exemplul 2

Linia mijlocie a unui trapez are 99 cm, iar baza mică are 66 cm. Cât este baza mare?

Din m=B+b2m = \dfrac{B + b}{2} rezultă B+b=2m=29=18B + b = 2m = 2 \cdot 9 = 18 cm.

Cum baza mică este b=6b = 6 cm, avem B=186=12B = 18 - 6 = 12 cm.

Deci baza mare are 1212 cm.

Exemplul 3

Un trapez isoscel ABCDABCD (cu ABCDAB \parallel CD, AB=16AB = 16 cm baza mare, CD=6CD = 6 cm baza mică) are laturile laterale de 1313 cm. Calculează înălțimea trapezului.

Coborâm înălțimile DEABDE \perp AB și CFABCF \perp AB, cu E,FABE, F \in AB. Se formează dreptunghiul EFCDEFCD cu EF=CD=6EF = CD = 6 cm.

Într-un trapez isoscel, cele două triunghiuri dreptunghice de la capete (AEDAED și BFCBFC) sunt congruente, deci AE=FB=ABCD2=1662=5AE = FB = \dfrac{AB - CD}{2} = \dfrac{16 - 6}{2} = 5 cm.

În triunghiul dreptunghic AEDAED, cu ipotenuza AD=13AD = 13 cm și cateta AE=5AE = 5 cm, aflăm înălțimea DEDE din teorema lui Pitagora: DE=AD2AE2=13252=16925=144=12 cm.DE = \sqrt{AD^2 - AE^2} = \sqrt{13^2 - 5^2} = \sqrt{169 - 25} = \sqrt{144} = 12 \text{ cm}.

Greșeli frecvente

  • A calcula linia mijlocie ca semidiferența bazelor $\frac{B-b}{2}$ în loc de media aritmetică $\frac{B+b}{2}$. Semidiferența $\frac{B-b}{2}$ este lungimea proiecției unei laturi laterale (folosită la înălțime), NU linia mijlocie.
  • A afirma că laturile laterale ale ORICĂRUI trapez sunt congruente. Congruența laturilor laterale este proprietatea trapezului ISOSCEL; la un trapez oarecare laturile laterale sunt diferite.
  • A crede că diagonalele trapezului isoscel se înjumătățesc (ca la paralelogram). Diagonalele trapezului isoscel sunt doar CONGRUENTE între ele; ele NU se înjumătățesc, deoarece trapezul nu este paralelogram.
  • A folosi greșit înălțimea în aria trapezului — a înmulți cu latura laterală în loc de înălțime. Înălțimea $h$ este distanța (perpendiculara) dintre baze, nu latura laterală (decât la trapezul dreptunghic).
  • A confunda baza mare cu baza mică la calculul proiecțiilor: proiecția fiecărei laturi laterale la trapezul isoscel este $\frac{B-b}{2}$ (baza mare minus baza mică), niciodată invers.

Pe scurt

  • Trapez = patrulater cu exact două laturi paralele (bazele BB și bb); unghiurile alăturate unei laturi laterale sunt suplementare (180180^\circ).
  • Clasificare: oarecare, dreptunghic (o latură laterală \perp pe baze) și isoscel (laturi laterale congruente).
  • Trapezul isoscel: laturi laterale congruente, unghiuri alăturate fiecărei baze congruente, diagonale congruente, o axă de simetrie. Diagonalele NU se înjumătățesc.
  • Linia mijlocie: unește mijloacele laturilor laterale, este paralelă cu bazele și m=B+b2m = \frac{B+b}{2}.
  • Aria: A=(B+b)h2=mhA = \frac{(B+b)\cdot h}{2} = m \cdot h.
  • La trapezul isoscel, proiecția unei laturi laterale pe baza mare este Bb2\frac{B-b}{2}.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.