Evaluarea Națională

Proprietăți coarde–arce; diametrul perpendicular pe coardă; tangente dintr-un punct exterior

Într-un cerc de centru OO și rază RR, o coardă este un segment care unește două puncte de pe cerc, iar diametrul este coarda care trece prin centru (cea mai lungă coardă, egală cu 2R2R). Fiecare coardă ABAB împarte cercul în două arce. În această lecție studiem legăturile dintre coarde, arce și distanța până la centru, precum și tangentele.

1. Arce congruente ↔ coarde congruente. Într-un cerc (sau în cercuri congruente), două arce sunt congruente dacă și numai dacă coardele care le subîntind sunt congruente:

\overarcAB\overarcCD    ABCD.\overarc{AB} \equiv \overarc{CD} \iff AB \equiv CD.

Motivul: unghiurile la centru corespunzătoare sunt congruente, deci triunghiurile isoscele OAB\triangle OAB și OCD\triangle OCD (cu laturile egale cu RR) sunt congruente (LUL).

2. Diametrul perpendicular pe o coardă. Dacă un diametru (sau o rază) este perpendicular pe o coardă ABAB, atunci el înjumătățește coarda și înjumătățește cele două arce subîntinse de ea:

OMAB    MA=MB  și  \overarcAM\overarcMB.OM \perp AB \implies MA = MB \ \text{ și } \ \overarc{AM} \equiv \overarc{MB}.

Reciproc, dreapta care unește centrul cu mijlocul unei coarde este perpendiculară pe coardă. De aici obținem o formulă foarte utilă: dacă d=OMd = OM este distanța de la centru la coardă, atunci semicoarda este cateta într-un triunghi dreptunghic cu ipotenuza RR:

MA=R2d2,AB=2R2d2.MA = \sqrt{R^2 - d^2}, \qquad AB = 2\sqrt{R^2 - d^2}.

3. Coarde egal depărtate de centru. Într-un cerc, două coarde sunt congruente dacă și numai dacă sunt egal depărtate de centru: ABCD    d(O,AB)=d(O,CD)AB \equiv CD \iff d(O, AB) = d(O, CD). Cu cât o coardă este mai aproape de centru, cu atât este mai lungă; diametrul (distanța 00) este cea mai lungă coardă.

4. Tangenta la cerc. O dreaptă este tangentă cercului dacă îl atinge într-un singur punct, numit punct de tangență. Proprietatea fundamentală: tangenta este perpendiculară pe raza dusă în punctul de tangență:

OTt  (dreapta tangenta˘ ıˆT).OT \perp t \ \text{ (dreapta tangentă în } T).

Reciproc, dreapta perpendiculară pe o rază, în capătul ei de pe cerc, este tangentă cercului.

5. Tangente dintr-un punct exterior. Dintr-un punct PP situat în exteriorul cercului se pot duce exact două tangente, cu punctele de tangență AA și BB. Ele au proprietăți importante:

  • segmentele tangente sunt congruente: PA=PBPA = PB;
  • dreapta POPO (centrul cu punctul exterior) este bisectoarea unghiului APB\angle APB și, totodată, mediatoarea coardei ABAB;
  • triunghiurile OAP\triangle OAP și OBP\triangle OBP sunt dreptunghice (în AA, respectiv BB) și congruente (IC).

Deoarece OAP\triangle OAP este dreptunghic în AA, cu ipotenuza OPOP și cateta OA=ROA = R, lungimea tangentei din PP se calculează cu teorema lui Pitagora:

PA=OP2R2.PA = \sqrt{OP^2 - R^2}.

Aceste proprietăți apar constant la Subiectul II (grile cu figură) și la subpunctele grele ale problemelor de cerc din Subiectul III.

Formule

  • Semicoarda / coarda în funcție de distanța la centru: MA=R2d2,AB=2R2d2MA = \sqrt{R^2 - d^2}, \quad AB = 2\sqrt{R^2 - d^2}

  • Diametrul perpendicular pe coardă: OMAB    MA=MBOM \perp AB \implies MA = MB

  • Arce ↔ coarde: \overarcAB\overarcCD    ABCD\overarc{AB} \equiv \overarc{CD} \iff AB \equiv CD

  • Tangenta perpendiculară pe rază: OTtOT \perp t

  • Tangente congruente dintr-un punct exterior: PA=PBPA = PB

  • Lungimea tangentei dintr-un punct exterior: PA=OP2R2PA = \sqrt{OP^2 - R^2}

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Un cerc are centrul OO și raza R=13R = 13 cm. O coardă ABAB se află la distanța de 55 cm de centru. Calculați lungimea coardei ABAB.

Fie MM piciorul perpendicularei din OO pe ABAB; atunci OM=5OM = 5 cm și, conform proprietății diametrului perpendicular pe coardă, MM este mijlocul lui ABAB.

În triunghiul dreptunghic OMA\triangle OMA (drept în MM), cu ipotenuza OA=R=13OA = R = 13, aplicăm teorema lui Pitagora:

MA=R2OM2=13252=16925=144=12 cm.MA = \sqrt{R^2 - OM^2} = \sqrt{13^2 - 5^2} = \sqrt{169 - 25} = \sqrt{144} = 12 \text{ cm}.

Deoarece MM este mijlocul coardei, AB=2MA=212=24AB = 2 \cdot MA = 2 \cdot 12 = 24 cm.

Exemplul 2

Dintr-un punct PP exterior cercului de centru OO și rază R=8R = 8 cm se duc tangentele PAPA și PBPB (AA, BB puncte de tangență). Știind că OP=17OP = 17 cm, calculați lungimea PAPA și arătați că PA=PBPA = PB.

Tangenta este perpendiculară pe raza dusă în punctul de tangență, deci OAPAOA \perp PA, iar OAP\triangle OAP este dreptunghic în AA, cu ipotenuza OPOP.

Cu teorema lui Pitagora:

PA=OP2OA2=17282=28964=225=15 cm.PA = \sqrt{OP^2 - OA^2} = \sqrt{17^2 - 8^2} = \sqrt{289 - 64} = \sqrt{225} = 15 \text{ cm}.

Analog, OBP\triangle OBP este dreptunghic în BB cu OB=R=8OB = R = 8 și aceeași ipotenuză OP=17OP = 17, deci PB=17282=15PB = \sqrt{17^2 - 8^2} = 15 cm. Prin urmare PA=PB=15PA = PB = 15 cm — cele două tangente dintr-un punct exterior sunt congruente.

Exemplul 3

În cercul de centru OO, coardele ABAB și CDCD sunt egal depărtate de centru: d(O,AB)=d(O,CD)=6d(O, AB) = d(O, CD) = 6 cm, iar R=10R = 10 cm. Arătați că AB=CDAB = CD și calculați lungimea lor comună.

Coardele egal depărtate de centrul aceluiași cerc sunt congruente, deci AB=CDAB = CD.

Pentru lungime, folosim formula coardei: cu d=6d = 6 și R=10R = 10,

AB=2R2d2=210036=264=28=16 cm.AB = 2\sqrt{R^2 - d^2} = 2\sqrt{100 - 36} = 2\sqrt{64} = 2 \cdot 8 = 16 \text{ cm}.

Așadar AB=CD=16AB = CD = 16 cm.

Greșeli frecvente

  • Uită că tangenta este perpendiculară pe rază în punctul de tangență și lucrează cu un unghi drept plasat greșit; corect: $OT \perp t$, deci triunghiul rază–tangentă este dreptunghic exact în punctul de tangență.
  • Confundă semicoarda cu coarda întreagă: aplică $\sqrt{R^2 - d^2}$ și scriu direct rezultatul ca fiind $AB$. Corect: $\sqrt{R^2 - d^2}$ este doar jumătatea coardei, deci $AB = 2\sqrt{R^2 - d^2}$.
  • Cred că orice diametru înjumătățește o coardă. Corect: doar diametrul (raza) **perpendicular** pe coardă o înjumătățește; un diametru oblic nu are această proprietate.
  • Uită că tangentele dintr-un punct exterior sunt congruente ($PA = PB$) și tratează $PA$ și $PB$ ca segmente diferite, complicând inutil calculul.
  • Aplică teorema lui Pitagora cu $OP$ drept catetă în loc de ipotenuză. Corect: în triunghiul rază–tangentă, $OP$ este ipotenuza, deci $PA = \sqrt{OP^2 - R^2}$, nu $\sqrt{OP^2 + R^2}$.

Pe scurt

  • Arce congruente     \iff coarde congruente (în același cerc sau în cercuri congruente).
  • Diametrul (raza) \perp pe o coardă o înjumătățește și înjumătățește arcele: MA=MBMA = MB.
  • Coarda în funcție de distanța dd la centru: AB=2R2d2AB = 2\sqrt{R^2 - d^2}; coarde egal depărtate de centru sunt congruente.
  • Tangenta este \perp pe raza din punctul de tangență: OTtOT \perp t.
  • Din punct exterior: două tangente congruente PA=PBPA = PB; POPO bisectează APB\angle APB; lungimea tangentei PA=OP2R2PA = \sqrt{OP^2 - R^2}.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.