Pozițiile unei drepte față de cerc; pozițiile relative a două cercuri
Pentru a stabili cum se așază o dreaptă sau un al doilea cerc față de un cerc dat, comparăm o distanță cu raza (sau cu suma/diferența razelor). Totul se reduce la câteva inegalități pe care merită să le știi pe de rost.
A. Pozițiile unei drepte față de un cerc. Fie cercul și o dreaptă . Notăm cu distanța de la centru la dreaptă (lungimea perpendicularei din pe ). Comparând cu obținem trei situații:
- dreaptă exterioară: — dreapta și cercul nu au niciun punct comun;
- dreaptă tangentă: — dreapta are exact un punct comun cu cercul (punctul de tangență), iar în acel punct ;
- dreaptă secantă: — dreapta are două puncte comune cu cercul și determină o coardă de lungime .
Reține corespondența: puncte, punct, puncte.
B. Pozițiile relative a două cercuri. Fie două cercuri și cu , iar distanța dintre centre. Comparând cu și cu obținem cinci poziții:
- cercuri exterioare: — niciun punct comun, unul în afara celuilalt; 4 tangente comune;
- cercuri tangente exterior: — un singur punct comun, cercurile se ating pe dinafară; 3 tangente comune;
- cercuri secante: — două puncte comune; 2 tangente comune (ambele exterioare);
- cercuri tangente interior: — un singur punct comun, cercul mic este atins pe interior; 1 tangentă comună;
- cercuri interioare: — niciun punct comun, cercul mic e complet în interiorul celui mare; 0 tangente comune. Caz particular: dacă , cercurile au același centru și se numesc concentrice.
Tabelul numărului de tangente comune este un rezumat rapid: (exterioare), (tangente exterior), (secante), (tangente interior), (interioare/concentrice).
Cum le ții minte fără să le confunzi. Cele două praguri sunt (suma) și (diferența). Când cercurile se ating pe dinafară, centrele sunt cel mai depărtate, deci distanța este suma razelor: . Când se ating pe dinăuntru, un centru e „aproape” de celălalt, deci distanța este diferența razelor: . Între cele două praguri () cercurile se întretaie (secante). Sub pragul mic () unul e închis în celălalt.
Legături cu restul geometriei cercului. La poziția tangentă (dreaptă–cerc) revine proprietatea : tangenta este perpendiculară pe raza din punctul de tangență. La cercuri tangente (interior sau exterior), punctul de tangență și cele două centre sunt coliniare — o observație folosită des în probleme. Aceste clasificări apar la Subiectul II (grile cu figură dată) și sprijină subpunctele de la problemele de cerc din Subiectul III.
Formule
Dreaptă exterioară cercului:
Dreaptă tangentă cercului:
Dreaptă secantă cercului:
Lungimea coardei determinate de o secantă:
Cercuri exterioare / tangente exterior:
Cercuri secante:
Cercuri tangente interior / interioare:
Exemple rezolvate
Exemplul 1
Un cerc are centrul și raza cm. O dreaptă se află la distanța cm de centru. Stabiliți poziția dreptei față de cerc și, dacă este cazul, calculați lungimea coardei determinate.
Comparăm distanța cu raza: , deci dreapta este secantă (are două puncte comune cu cercul).
Lungimea coardei determinate de secantă este
Exemplul 2
Două cercuri au razele cm și cm, iar distanța dintre centre este cm. Stabiliți poziția relativă a celor două cercuri și câte tangente comune au.
Calculăm pragurile: suma razelor cm, diferența cm.
Deoarece , cercurile sunt tangente exterior (se ating într-un singur punct, pe dinafară).
Două cercuri tangente exterior au 3 tangente comune (două exterioare și una în punctul de tangență, perpendiculară pe linia centrelor).
Exemplul 3
Două cercuri au razele cm și cm, iar distanța dintre centre este cm. Stabiliți poziția relativă și numărul de tangente comune.
Pragurile sunt cm și cm.
Deoarece , cercurile sunt tangente interior: cercul mic este atins pe interior de cercul mare, iar punctul de tangență se află pe linia centrelor.
Două cercuri tangente interior au o singură tangentă comună (în punctul de tangență).
Greșeli frecvente
- Confundă $d = R + r$ (tangente exterior) cu $d = R - r$ (tangente interior). Reține: se ating pe dinafară $\Rightarrow$ distanța = suma razelor; se ating pe dinăuntru $\Rightarrow$ distanța = diferența razelor.
- Uită că la poziția tangentă (dreaptă–cerc) tangenta este perpendiculară pe raza din punctul de tangență și tratează cazul $d = R$ ca și cum ar avea două puncte comune.
- Inversează inegalitățile dreaptă–cerc: crede că $d > R$ înseamnă secantă. Corect: $d > R$ $\Rightarrow$ exterioară (0 puncte), $d < R$ $\Rightarrow$ secantă (2 puncte).
- Greșește numărul de tangente comune, de exemplu spune 2 tangente la cercuri tangente exterior. Corect: 4 (exterioare), 3 (tangente ext.), 2 (secante), 1 (tangente int.), 0 (interioare).
- La cercuri concentrice ($d = 0$) încearcă să folosească $d = R - r$; corect: concentricele sunt un caz de cercuri interioare, fără puncte comune și cu 0 tangente comune.
Pe scurt
- Dreaptă–cerc (cu ): exterioară (0 puncte); tangentă (1 punct, ); secantă (2 puncte, coardă ).
- Cerc–cerc (cu , ): exterioare; tangente exterior; secante; tangente interior; interioare (: concentrice).
- Tangente comune: 4, 3, 2, 1, 0 (în aceeași ordine).
- La cercuri tangente, punctul de tangență și cele două centre sunt coliniare.
Exersează această lecție →
Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.