Evaluarea Națională

Pozițiile unei drepte față de cerc; pozițiile relative a două cercuri

Pentru a stabili cum se așază o dreaptă sau un al doilea cerc față de un cerc dat, comparăm o distanță cu raza (sau cu suma/diferența razelor). Totul se reduce la câteva inegalități pe care merită să le știi pe de rost.

A. Pozițiile unei drepte față de un cerc. Fie cercul C(O,R)\mathcal{C}(O, R) și o dreaptă gg. Notăm cu d=d(O,g)d = d(O, g) distanța de la centru la dreaptă (lungimea perpendicularei din OO pe gg). Comparând dd cu RR obținem trei situații:

  • dreaptă exterioară: d>Rd > R — dreapta și cercul nu au niciun punct comun;
  • dreaptă tangentă: d=Rd = R — dreapta are exact un punct comun cu cercul (punctul de tangență), iar în acel punct gOTg \perp OT;
  • dreaptă secantă: d<Rd < R — dreapta are două puncte comune cu cercul și determină o coardă de lungime 2R2d22\sqrt{R^2 - d^2}.

Reține corespondența: d>R0d > R \Rightarrow 0 puncte, d=R1d = R \Rightarrow 1 punct, d<R2d < R \Rightarrow 2 puncte.

B. Pozițiile relative a două cercuri. Fie două cercuri C(O1,R)\mathcal{C}(O_1, R) și C(O2,r)\mathcal{C}(O_2, r) cu RrR \ge r, iar d=O1O2d = O_1O_2 distanța dintre centre. Comparând dd cu R+rR + r și cu RrR - r obținem cinci poziții:

  • cercuri exterioare: d>R+rd > R + r — niciun punct comun, unul în afara celuilalt; 4 tangente comune;
  • cercuri tangente exterior: d=R+rd = R + r — un singur punct comun, cercurile se ating pe dinafară; 3 tangente comune;
  • cercuri secante: Rr<d<R+rR - r < d < R + rdouă puncte comune; 2 tangente comune (ambele exterioare);
  • cercuri tangente interior: d=Rrd = R - r — un singur punct comun, cercul mic este atins pe interior; 1 tangentă comună;
  • cercuri interioare: d<Rrd < R - r — niciun punct comun, cercul mic e complet în interiorul celui mare; 0 tangente comune. Caz particular: dacă d=0d = 0, cercurile au același centru și se numesc concentrice.

Tabelul numărului de tangente comune este un rezumat rapid: 44 (exterioare), 33 (tangente exterior), 22 (secante), 11 (tangente interior), 00 (interioare/concentrice).

Cum le ții minte fără să le confunzi. Cele două praguri sunt R+rR + r (suma) și RrR - r (diferența). Când cercurile se ating pe dinafară, centrele sunt cel mai depărtate, deci distanța este suma razelor: d=R+rd = R + r. Când se ating pe dinăuntru, un centru e „aproape” de celălalt, deci distanța este diferența razelor: d=Rrd = R - r. Între cele două praguri (Rr<d<R+rR - r < d < R + r) cercurile se întretaie (secante). Sub pragul mic (d<Rrd < R - r) unul e închis în celălalt.

Legături cu restul geometriei cercului. La poziția tangentă (dreaptă–cerc) revine proprietatea gOTg \perp OT: tangenta este perpendiculară pe raza din punctul de tangență. La cercuri tangente (interior sau exterior), punctul de tangență și cele două centre sunt coliniare — o observație folosită des în probleme. Aceste clasificări apar la Subiectul II (grile cu figură dată) și sprijină subpunctele de la problemele de cerc din Subiectul III.

Formule

  • Dreaptă exterioară cercului: d>R  0 puncte comuned > R \ \Rightarrow \ 0 \text{ puncte comune}

  • Dreaptă tangentă cercului: d=R  1 punct comund = R \ \Rightarrow \ 1 \text{ punct comun}

  • Dreaptă secantă cercului: d<R  2 puncte comuned < R \ \Rightarrow \ 2 \text{ puncte comune}

  • Lungimea coardei determinate de o secantă: =2R2d2\ell = 2\sqrt{R^2 - d^2}

  • Cercuri exterioare / tangente exterior: d>R+r ;d=R+rd > R + r \ ; \quad d = R + r

  • Cercuri secante: Rr<d<R+rR - r < d < R + r

  • Cercuri tangente interior / interioare: d=Rr ;d<Rrd = R - r \ ; \quad d < R - r

Exemple rezolvate

Exemplul 1

Un cerc are centrul OO și raza R=10R = 10 cm. O dreaptă gg se află la distanța d=6d = 6 cm de centru. Stabiliți poziția dreptei față de cerc și, dacă este cazul, calculați lungimea coardei determinate.

Comparăm distanța cu raza: d=6<10=Rd = 6 < 10 = R, deci dreapta este secantă (are două puncte comune cu cercul).

Lungimea coardei determinate de secantă este

=2R2d2=210262=210036=264=28=16 cm.\ell = 2\sqrt{R^2 - d^2} = 2\sqrt{10^2 - 6^2} = 2\sqrt{100 - 36} = 2\sqrt{64} = 2 \cdot 8 = 16 \text{ cm}.

Exemplul 2

Două cercuri au razele R=7R = 7 cm și r=4r = 4 cm, iar distanța dintre centre este d=11d = 11 cm. Stabiliți poziția relativă a celor două cercuri și câte tangente comune au.

Calculăm pragurile: suma razelor R+r=7+4=11R + r = 7 + 4 = 11 cm, diferența Rr=74=3R - r = 7 - 4 = 3 cm.

Deoarece d=11=R+rd = 11 = R + r, cercurile sunt tangente exterior (se ating într-un singur punct, pe dinafară).

Două cercuri tangente exterior au 3 tangente comune (două exterioare și una în punctul de tangență, perpendiculară pe linia centrelor).

Exemplul 3

Două cercuri au razele R=9R = 9 cm și r=4r = 4 cm, iar distanța dintre centre este d=5d = 5 cm. Stabiliți poziția relativă și numărul de tangente comune.

Pragurile sunt R+r=13R + r = 13 cm și Rr=94=5R - r = 9 - 4 = 5 cm.

Deoarece d=5=Rrd = 5 = R - r, cercurile sunt tangente interior: cercul mic este atins pe interior de cercul mare, iar punctul de tangență se află pe linia centrelor.

Două cercuri tangente interior au o singură tangentă comună (în punctul de tangență).

Greșeli frecvente

  • Confundă $d = R + r$ (tangente exterior) cu $d = R - r$ (tangente interior). Reține: se ating pe dinafară $\Rightarrow$ distanța = suma razelor; se ating pe dinăuntru $\Rightarrow$ distanța = diferența razelor.
  • Uită că la poziția tangentă (dreaptă–cerc) tangenta este perpendiculară pe raza din punctul de tangență și tratează cazul $d = R$ ca și cum ar avea două puncte comune.
  • Inversează inegalitățile dreaptă–cerc: crede că $d > R$ înseamnă secantă. Corect: $d > R$ $\Rightarrow$ exterioară (0 puncte), $d < R$ $\Rightarrow$ secantă (2 puncte).
  • Greșește numărul de tangente comune, de exemplu spune 2 tangente la cercuri tangente exterior. Corect: 4 (exterioare), 3 (tangente ext.), 2 (secante), 1 (tangente int.), 0 (interioare).
  • La cercuri concentrice ($d = 0$) încearcă să folosească $d = R - r$; corect: concentricele sunt un caz de cercuri interioare, fără puncte comune și cu 0 tangente comune.

Pe scurt

  • Dreaptă–cerc (cu d=d(O,g)d = d(O, g)): d>Rd > R exterioară (0 puncte); d=Rd = R tangentă (1 punct, gOTg \perp OT); d<Rd < R secantă (2 puncte, coardă 2R2d22\sqrt{R^2 - d^2}).
  • Cerc–cerc (cu RrR \ge r, d=O1O2d = O_1O_2): d>R+rd > R + r exterioare; d=R+rd = R + r tangente exterior; Rr<d<R+rR - r < d < R + r secante; d=Rrd = R - r tangente interior; d<Rrd < R - r interioare (d=0d = 0: concentrice).
  • Tangente comune: 4, 3, 2, 1, 0 (în aceeași ordine).
  • La cercuri tangente, punctul de tangență și cele două centre sunt coliniare.

Exersează această lecție →

Grile și probleme cu feedback imediat pe barem.